Scopul raportului de cercetare "De ce lovim copiii?" este de a oferi o cheie de interpretare cu privire la incidenţa comportamentelor violente asupra copiilor, iar analiza se concentrează pe atitudini faţă de violenţă şi oferă o perspectivă asupra factorilor declanşatori care duc la violenţa părinţilor asupra propriilor copii. Totodată, studiul cuprinde şi o analiză privind efectele pe termen lung ale violenţei atât asupra copilului, cât şi asupra societăţii, scrie News.ro.
Raportul “De ce lovim copiii?” arată că doar 1 din 10 (9%) părinţi români nu şi-ar lovi niciodată copilul; atitudinea violentă faţă de copii se regăseşte portretizată în 7 tipologii distincte de părinţi care justifică violenţa în moduri diferite: 1 din 2 părinţi (51%) cred că lovirea este pentru binele copilului; 1 din 10 (10%) consideră că lovirea apare din cauza copilului; 8% ar lovi copiii dar nu ar vrea ca acest lucru să se afle; 8% invocă motivaţii religioase; 6% lovesc copiii gratuit, fără motiv; 5% afirmă că ar lovi copilul pentru că toată lumea face la fel; 3% se simt foarte vinovaţi după ce lovesc.
“În mod paradoxal, deşi românii consideră violenţa asupra copilului ca fiind a treia problemă socială din România, după sărăcia extremă şi calitatea educaţiei, raportul arată că peste jumătate dintre părinţi nu consideră că o palmă la fund este o formă de violenţă, iar peste 90% cred că violenţa este doar atunci când lovirea provoacă vânătăi şi cicatrici sau când părinţii îşi bat copilul fără motiv”, a declarat Daniela Buzducea, Director Naţional World Vision România.
“Toate studiile privind efectele violenţei asupra copilului ne arată că este imperativ să reconsiderăm această atitudine faţă de copii şi că noi toţi, ca societate, avem nevoie de o schimbare care trebuie să înceapă cu copiii noştri”.
