De ce apare febra?
Febra numită şi pirexie se defineşte ca o creştere a temperaturii interne peste valoarea nomală a organismului (de obicei, 37°C) (temperatură rectală mai mare decât 38°C, temperatura orală mai mare de 37,5°C, temperatură axilară peste 37,2°C, iar cea auriculară peste 37,2°C ). În general febra arată existenţa unui proces anormal în corp. Efortul fizic, temperatura ridicată a mediului ambiant şi vaccinările obişnuite ale copiilor pot duce de asemenea la creşterea temperaturii corpului, se arată într-un raport al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).
Aşadar, febra ne ajută să luptăm împotriva bolilor, fiind, de cele mai multe ori, un simptom de bine. Însă atunci când ajunge la valori mari, de peste 40 de grade Celsisus, reprezintă un semnal grav de alarmă și este cazul să mergem de urgență la medic. Totodată, febra este simptomul comun afecțiunilor la copii.
Febra nu poate indica ce afecţiune o produce. Ea poate apărea în cursul unei infecţii bacteriene sau virale, ca reacţie la o alergie la alimente sau medicamente sau poate apărea ca o supraîncălzire în cazul expunerii la soare sau prin joacă.
Cum luăm temperatura copilului?
Pentru că febra la copii este simptomul comun tuturor afecțiunilor care apar frecvent este foarte important să măsurăm corect temperatura corpului.
Febra este definită ca temperatura ce trece de limita normală, iar valoarea acesteia depinde de modalitatea de măsurare. Temperatura este considerată febră dacă este mai mare de 37,2 grade Celsius axial, 37,5 grade Celsius oral şi 38 de grade Celsius măsurată rectal.
În cazul măsurării temperaturii rectale, dacă ai un termometru cu mercur, acesta se scutură de câteva ori până când coloana de mercur coboară sub 37 de grade Celsius şi apoi se unge capătul cu puţină cremă. Dacă folosești un termometru digital, procedura e şi mai simplă, se apasa doar butonul de pornire. Apoi termometrul se introduce aproximativ 2,5 cm în funduleţul copilului şi se ţine acolo timp de 3-5 minute (sau până când se aud semnalele sonore în cazul celui digital).
Măsurarea temperaturii axial (sub braţ) este metoda preferată de obicei. În cazul bebelușilor și al copiilor mici, ce nu ştiu mulți părinți este faptul că la temperatura astfel obţinută se adună 1 grad Celsius pentru a putea fi comparată cu cea măsurată rectal, reală.
Când se foloseşte un termometru pentru măsurarea temperaturii timpanului (urechii) trebuie să fie asigurată închiderea completă a canalului urechii. Dacă copilul este culcat pe o parte, pe o suprafaţă caldă, se aşteaptă 5 minute înainte de a măsura temperatura pentru a preveni reţinerea căldurii în interiorul urechii.
Pentru a decide ce metodă de măsurare a temperaturii să foloseşti, consultă tabelul:
|
Atenție! Ar fi bine să nu iei temperatura imediat după ce copilul a venit de afară, unde a fost frig. Dacă vrei să măsori temperatura oral, trebuie să aştepți aproximativ 30 de minute după ce copilul serveşte masa sau consuma lichide, pentru a preveni erorile de citire. Se introduce termometrul sub limbă, în spatele gurii, şi se ţine timp de 1-2 minute. La final se adună 1 grad Celsius pentru a afla temperatura reală. În cazul copiilor mici, se foloseşte termometrul tip suzetă.
Febra în funcție de vârsta copilului
Temperatura normală medie a copilului poate să fie între 36,1 - 37,7 grade Celsius. E cazul să te alarmezi când prichindelul tău mai mic de 6 luni are febră uşoară, 37.8, sau când copilul tău mai mare de 6 luni are o temperatură de peste 38.8 grade Celsius. (măsurate rectal).
Când este cazul să tratezi febra?
Dacă prichindelul tău are febră, însă are o stare generală bună, fără niciun semn de disconfort, nu trebuie să reduci temperatura. Corpul produce febra cu un anumit scop, las-o să lucreze și încearcă să identifici şi alte simptome care ar putea indica vreo afecțiune precum gripa, diareea, infecția urechii... Dar poate la fel de bine să fie vorba despre faptul că l-ai ţinut prea mult în soare sau că îi apare un dinţişor.
Însă, dacă juniorul tău are sub 3 luni, iar valorile temperaturii sunt peste limita normală, mergi cu el, de urgență, la medic. Pentru că, în cazul nou-născuților, pot să apară boli grave care să nu fie însoţite de niciun alt simptom.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, febra este clasificată astfel:
• Subfebră între 37,5-38,2°C;
• Febră uşoară între 38,3-38,8°C;
• Febră moderată între 38,9-39,4°C;
• Febră mare peste 39,4°C.
► Citește și Febra la copii. Când e cazul să NU te alarmezi. Şi când trebuie să ajungi urgent la spital
Administrarea antitermicelor
Antitermicele sunt medicamente care scad febră, numite uneori şi antifebrile, febrifuge sau antipiretice. Cele mai cunoscute sunt medicamentele cu substanţa activa ibuprofen sau paracetamol, ambele substanţe active fiind eficiente în reducerea febrei.
Ibuprofenul este un derivat al acidului fenilacetic şi ca atare acţionează ca antiinflamator, analgezic şi antipiretic cu eficacitate asemănătoare acidului acetil-salicilic (aspirină). Ibuprofenul, în plus faţă de paracetamol, are şi acţiune inflamatoare, acţionând mult mai rapid.
În cazul în care copilul refuza suspensia, o variantă ar fi să încerci supozitoarele. Acestea au acţiune rapidă şi îndelungată. La supozitoarele pe bază de ibuprofen, absorbţia substanţei active este comparabilă cu cea a administrării orale, în timp ce la supozitoarele pe bază de paracetamol absorbţia rectală a paracetamolului nu este previzibilă. Supozitoarele se administrează în funcţie de greutatea corporală şi vârsta copilului, conform indicaţiilor medicului său din prospect.
Atenție! Febra NU se tratează cu antibiotice! Mai ales când este cazul bolilor contagioase precum varicela.
Deshidratarea – ce măsuri trebuie să aplici?
Când febra însoțește diversele afecțiuni virale sau bacteriene apare și riscul deshidratării. De obicei, alimentaţia obişnuită este capabilă să substituie apa (dar şi mineralele pierdute), însă copiii, din cauza staturii, sunt mai uşor afectaţi de aceasta pierzând o cantitate semnificativă din greutate corporală (5-10% chiar mai mult). În cazul în care este vorba de o deshidratare severă, copilul va fi incapabil să înlocuiască lichidele pierdute printr-un aport normal de alimente şi lichide, fiind necesară spitalizarea.
Ce măsuri se impun în caz de deshidratare?
Cel mic trebuie să bea cât mai multă apă, să aibă un aport corespunzător de legume şi fructe.
În cele mai multe boli febrile, cel mic nu are pofta de mâncare. Este un simptom des întâlnit, care nu ridică de obicei problema spitalizării. Însă refuzul de a bea este o urgenţă medicală. Dacă îi este greaţă, încearcă să-i dai puţin câte puţin, cu linguriţa, la un interval de câteva minute apa, ceai sau soluţii speciale de rehidratare. În situaţia în care nici aşa nu reuşeşti, copilaşul trebuie să intre sub supraveghere medicală pentru a-i fi administrate lichide prin perfuzie.
Dacă prichindelul tău este încă bebeluș și este alimentat la sân, nu întrerupe alăptarea deoarece laptele matern este sursa lui principală de lichide.
Convulsiile febrile: Cum acorzi primul ajutor?
Copiii cu vârste cuprinse între o lună și 6 ani pot face convulsii , într-un context febril, dar fără o infecție a sistemului nervos central. În general, aceste convulsii febrile apar atunci când copilul se confruntă cu febră mare, când temperatura crește peste 39 de grade Celsius. Dar s-au întâmplat cazuri și la temperaturi mai mici, în funcție de pragul convulsivant al fiecăruia.
Ce trebuie să faci dacă juniorul tău trece printr-o convulsie febrilă?
Iată care sunt măsurile recomandate de Crucea Roșie România:
• În primul rând să-ți păstrezi calmul! Într-adevăr, e ușor de zis, greu de făcut. Însă de felul în care tu reacționezi depinde evoluția sănătății copilului tău.
• Monitorizează ora, medicul are nevoie să știe durata și aspectul crizei.
• Dă la o parte toate elementele vestimentare din jurul gâtului; deschide nasturii pentru a elibera căile respiratorii ori schimbă bluza micuțului dacă poartă o helancă.
• Așează copilul pe o parte pentru a preveni aspirația în caz de hipersalivare sau de vărsătură. Astfel, nu există niciun risc de a-și înghiți limba.
• Nu încerca să forțezi deschiderea gurii! Dacă folosești o lingură sau alte obiecte metalice, riști să lăși copilul fără dinți, iar dacă bagi degetele, te poți răni.
• În timpul crizei, nu-i administra copilului niciun fel de medicament pentru că există risc de aspirație și de sufocare.
