Ghid practic de distracție pentru copii și părinți în București

Ce trebuie să faci când copilul tău este agresat la școală. Ghid de bună purtare pentru părinți

4
Ce trebuie să faci când copilul tău este agresat la școală. Ghid de bună purtare pentru părinți
Din păcate, cazurile de violență în școli, când copiii sunt loviți sau agresați verbal de colegii lor, sunt din ce în ce mai dese. Poate și juniorul tău se confruntă cu o astfel de problemă. Ce poți face tu, ca părinte? Cum îți poți ajuta copilul și ce măsuri se impun în această situație? Iată care sunt recomandările consilierul şcolar profesor psihopedagog Maria Dima.

Zilele acestea, cazul elevului din Constanța bătut de trei mame ale colegilor săi de clasă a stârnit o nouă dezbatere publică: violența în școli. În acest moment, aproape în fiecare pauză, într-o școală din România are loc un incident legat de violență: indisciplină în timpul orelor, profesori agresați, elevi maltratați și umiliți atât de colegi cât și de cadrle didactice. Potrivit unui studiu realizat de Brandwatch anul trecut, România este pe primul loc în Europa în privinţa hărţuirii în şcoli. Bullying-ul reprezintă un fenomen de hărţuire sau de tachinare cu scopul de a-l umili pe celălalt. Este o acţiune repetitivă care poate aduce victimei răni emoţionale şi scăderea încrederii în propria persoană, dar şi în oamenii de lângă el.

Bullying-ul declanșează o mulțime de probleme pentru toți cei implicați direct (copiii) sau indirect (părinții și cadrele didactice). Dincolo de hărțuirea emoțională, mai ales în școli, apare și violența. 


Ce este violenţa?

“În DEX, violenţa este indicată ca forţă, putere, ceva care ţine de o vitalitate copleşitoare. Nu este o atitudine, ci o realitate fizică, prin excelenţă dinamică, manifestată. Este un proces, un act de desfăşurare. Apoi, intervine umanizarea definiţiei şi se vorbeşte despre furie, siluire, violare. Conceptul este moralizat, i se caută temeiuri şi i se judecă urmările. Agresivitatea este un comportament social învăţat, prin învăţare directă (prin recompensarea sau pedepsirea unor comportamente) și prin observarea şi învăţarea unor  modele de conduită ale altora,  mai ales ale adulţilor.

Copiii imită acţiunile părinţilor lor, ale altor adulți luați drept model, ale unor copii şi ale eroilor din media, în special când acţiunea este recompensată.  Copilul admiră şi se identifică cu acel model. Cu cât un copil priveşte mai multă violenţă reală sau televizată, cu atât acceptă ca valid un comportament agresivă”, explică Maria Dima, consilier şcolar profesor psihopedagog. 

În video-ul de mai jos, poți vedea exact cum își imită copiii părinții:



Un copil este ca o sămânţă de floare...
Cât de frumos va creşte, cât de frumos va rodi,
Depinde de grădinarul care o va îngriji,
De ce pământ şi de câtă lumină şi apă are,
De cât e de ferită de frig, de furtună şi de soare prea tare.
E atât de plăpândă...
Cum ai putea s-o rupi ori să o calci în picioare,
Când e tot ce va mai rămâne în urma ta.
                 (Irina Petrea)


Ce pot face părinții? 

“Munca de prevenire presupune cunoașterea și eliminarea condițiilor care generează tulburări de comportament. Ca părinți, nu trebuie să permitem promovarea rezolvărilor rapide a actelor de violență așa cum se întâmplă în media (vezi cazul copilului agresat de trei mămici). Dimpotrivă, să căutăm posibilităţi de rezolvare a conflictelor prin răbdare şi negociere. Vulnerabilitatea copiilor la violenţă este legată de vârsta acestora şi de capapcitatea lor în dezvoltare. Unii copii sunt mai vulnerabili din cauza sexului, rasei, originii etnice, dizabilităţii sau statutului social. Copiii au dreptul să-şi exprime opiniile şi aceste opinii să fie luate în considerare de adulți.



► Citește și Ai un copil diagnosticat cu ADHD? 5 jocuri prin care îl poți ajuta să se concentreze


Este bine ca părinții să-și încurajeze copilul în a-şi exprima emoţiile de nemulţumire şi dezamăgire, să încurajeze iniţiativa copilului, să îl înveţe pe copil să devină responsabil şi să facă faţă singur diverselor situaţii, să-l învaţe că şi părintele are nevoi personale, să conştientizeze necesitatea de a spune NU copilului în anumite situaţii, să fie ferm şi consecvent în stabilirea limitelor comportamentului copilului, să accepte că nimeni nu poate fi perfect şi că e omeneşte să greşeşti. Să nu reacţioneze sub influenţa furiei, să accepte şi să recunoască atunci când greşeşte și mai ales să petreacă mai mult timp cu copilul”, sunt recomandările consilierului școlar.


Iată ce pași concreți trebuie să urmezi când copilul tău este agresat la școală de un alt coleg:

1. Semnalează problema educatoarei / învățătoarei / dirigintei și insistă să ancheteze cazul și să ia măsuri.

2. Deschide problema ca temă de dezbatere în cadrul ședințelor cu părinții (cauze, efecte, prevenție).

3. Cere ajutorul consilierului școlar din unitatea de învățământ pe care o frecventează copilul tău. În cazul în care grădinița / școală nu există, solicită ajutorul directorului unității. 

4. Dacă fenomenul se repetă de mai multe ori, solicită conducerii școlii luarea unor măsuri disciplinare împotriva copilului care generează violența la nivelul clasei/școlii. 

De reținut! Orice sesizare pe care o faci trebuie înregistrată. Verifică numărul de înregistrare! Potrivit legii, directorul unității trebui să răspundă solicitării în 30 de zile, timp în care demarează ancheta și ia și măsurile care se impun în urma investigațiilor. 

5. Numai în cazul în care observi că fenomenul se repetă și după sancționarea elevului și niciuna din măsurile luate nu au fost eficiente sesizezi Inspectoratul școlar.

6. Dacă nici sesizările tale făcute la Inspectorat nu au niciun efect, mergi la Poliție și depune o plângere. Nu încerca să rezolvi problema prin violență!

Din păcate, există multe cazuri în care Poliția nu se implică. Iar pentru un părinte este îngrozitor să vadă cum copilul său este agresat de altcineva. Însă rezolvarea unei astfel de probleme tot prin violență nu reprezintă o soluție!


Spune-ţi opinia

Notă: Codul HTML este citit ca şi text!
Inapoi sus