Ghid practic de distracție pentru copii și părinți în București

Lavinia Goste: Din peripețiile unei mămici de gemeni

0
Lavinia Goste: Din peripețiile unei mămici de gemeni
Cum este o mămică de gemeni? Mereu… pe fugă! Și pe… cântat! Cel puțin în cazul interpretei de muzică populară Lavina Goste. Alături de soțul și partenerul ei de scenă, Marius Zorilă, trăiește bucuria de a fi părinte de gemeni. Ioana și Maria vor împlini în curând 5 ani, sunt gemene identice, adoră păpușile și au prins gustul televiziunii. “Nu le forţez şi nu le oblig la nimic, le-am învăţat să îşi exprime sentimentele, să spună deschis ce simt şi ce gândesc”. Ce alte mărturisiri am mai primit din partea Laviniei? Detalii, în interviul de mai jos…

Care a fost primul tău gând când ai aflat că vei fi mămică de gemeni? 

Am avut un şoc. Prima reacţie a fost să îi spun doctorului că e nebun şi nu vede  bine. Evident, m-am speriat; ştiam că sunt însărcinată dar nu mă aşteptam la doi din start, ţinând cont că aveam o sarcină pierdută.... şi sarcina aceasta întârzia să apară. În familie au mai fost gemeni deci am făcut ulterior leagăturile.


Dar Marius, soțul tău cum a reacționat? 

Atunci când doctorul mi-a dat vestea că avem gemeni, eram doar eu în cabinet, aşa că l-am rugat să îl cheme şi pe Marius să îi dea vestea. În prima fază, Marius s-a emoţionat şi plâns.

 

Și când ați aflat că vor fi fetițe?

Vestea că sunt fetițe am primit-o în a 12 săptămână de sarcină; din acel moment a început să îmi placă rozul, viaţa mea s-a colorat. Am început să mă uit la hainuțe de fetițe în magazine, să mă gândesc ce să le cumpăr şi cum să le cresc.


Presupun că ai avut și concerte în timpul sarcinii. Au existat anumite melodii la care ele se agitau în burtică? Dacă da, care ar fi acelea?

Iubesc foarte mult muzica, face parte din fiinţa mea, aşa că şi în sarcina am vrut să fiu cât mai activă deci am avut concerte până în luna a 7-a de sarcină. Fetiţele au foarte active în burtica la un concert în Moldova, cu muzica mai săltăreaţă; toată lumea se uita cum mi se mişca burtica.  Toată perioada sarcinii le-am pus muzica fetelor: Verdi, Beethoven, Vivaldi şi muzica specială de relaxare. Fetițele au fost foarte active dar mai ales în ultimul trimestru, nopţile au fost mai grele, adormeau cu greu: se linişteau doar când mâncam. În sarcina am mâncat multă pâine, brânză şi rodie, iar acum fetele sunt mari fani rodie.


Dar acum? Ce spun ele despre ocupația voastră?

Ne dorim mult ca fetele să nu ajungă să urască muzica pentru că este „serviciul” nostru şi că ne ia din timpul petrecut cu ele, aşa că le explicam pe limba lor ca muzica este „munca” noastră şi ca şi ele vor creşte şi vor avea un „serviciu”.

Încercarea mea a fost să le fac să înţeleagă cum se face muzica, să le explic detaliile de interior; iar acum, când au aproape 5 ani deja, muzica a devenit foarte interesantă pentru ele. Maria întreba la un moment dat:  „A cântat bine orchestra, mami?”.  Fetiţele au luat deja primele lecţii de pian şi vioară, pentru că aşa şi-au dorit, şi nu pentru că le-am impus. De la o vârstă fragedă le-am luat cu noi la emisiuni şi fetele au prins „microbul televizunii” :le place să meargă cu noi în emisiuni şi să facă poze.




Cât de incitant / dificil / complicat este să fii mămică de gemene? Am văzut că ai și un blog! Felicitări!

Mamicadegemeni.ro a plecat de la dorinţa de a împărtăşii trăirile mele, experienţele mele, altor mămici, fără să dau sfaturi sau să spun că varianta mea e cea mai bună. Cred că putem învăţa una de la alta, din experintele fiecăreia, în plus, “rolul” de mămica ne pune tot timpul în situaţia de a găsii soluţii, aşa ne adaptăm.

Recunosc, e puţin complicat să ai gemene, mai ales  prin prisma meseriei  care nu înseamnă un program regulat,  însă încerc să îmbrăţişez darul primit şi să gândesc pozitiv şi să împărtăşesc binecuvântarea primită de la Dumnezeu. De când s-au născut fetele am renunţat la multe concerte sau emisiuni TV ca să pot să fiu lângă fete în momentele dificile şi frumoase ale copilăriei.  O mămică de gemeni este mereu pe fugă şi trebuie să fie mereu la timp cu toate.

Incitant şi dificil este atunci când una din fete are nevoie de mai multă atenţie şi iubire iar dilema a fost cum să faci ca cealalata să nu se simtă neglijată sau neiubită. Atunci când sunt momente de acest gen, mă dedic 100% celei care are probleme, fac abstracţie de tot şi o ţin în braţe (îi spun rugăciunea, că e minunată şi ca o iubesc foarte tare dar mai ales că îi înţeleg supărarea) cât simt că are nevoie de mine, iar apoi mă întorc şi îi mulţumesc celeilalte că a înţeles situaţia, o iau în braţe şi o iubesc şi îi spun cât e de minunată. Cred cu tărie ca un copil are nevoie de cuvinte de apreciere şi chiar e bine să le arătăm acest aspect.

 

Care este povestea prenumelor? Cum le-ați ales?

Pe gemene le cheamă Maria – Nicole şi Ioana – Elisa. Numele Maria mi-a plăcut întotdeauna, mă gândisem că dacă voi avea o fată, mi-ar plăcea să o cheme Maria iar al doilea prenume, Nicole vine de la naşa. Pentru Ioana mă gândisem iniţial să o cheme Ana, însă ne-am răzgândit în ultimul moment iar Elisa este „Promisiunea lui Dumnezeu” în ebraică.


Chiar dacă sunt gemene identice, presupun că personalitățile lor diferă. Cum le-ai caracteriza tu, pe scurt, din perspectiva mamei?

Am ajutat să îşi dezvolte fiecare personalitatea, fiecare  cu preferinţele şi gusturile ei. Însă fireşte că se întâmplă să se îmbrace la fel, să mănânce acelaşi lucuri sau să îşi dorească să facă exact aceleaşi activităţi. Nu pot să spun că una are o personalitate mai puternică decât cealaltă, chiar am fost atentă să nu se întâmple asta.  Intenţionez ca la şcoală să le dau în clase diferite să se dezolte fiecare în ritmul ei şi să nu depindă una de alta.


Cât de mult te documentezi în ce privește parenting-ul? Sunt o mulțime de tendințe în acest moment...

Mă documentez din cărţi şi mai puţin de pe Internet. În perioada sarcinii, am căutat diverse informaţii pe internet despre sarcina gemelară şi am găsit foarte puţin date, de aici şi realizarea blog-ului, pentru a interacţiona cu mămicile. Şi nu se poate aplica totul din cărţi, sincer, eu mă gândesc foarte mult cum am fost eu crescută, modul de viaţă, persoanele care au fost în jurul meu şi până la urmă ce e important să le transmitem şi noi la rândul nostru copiilor, cred că trebuie să vină şi din noi acest dar de părinte şi evident să ne dorim. Încerc să le transmit fetelor Credinţa, ceea ce am primit şi eu şi soţul meu de la părinţii şi bunicii noştrii, cred că e foarte important acest aspect.


În ce fel, tu și Marius, v-ați împărțit sarcinile în ce le privește pe fete? Ce vă place să faceți cel mai mult în timpul liber?

În momentul în care s-au născut fetele, timp de câteva luni, Marius a fost cel care s-a ocupat de cumpărături, sarcina mea era să alăptez şi să mănânc sănătos ca să am lapte pentru fete. Acum eu mă ocup de tot, din acest motiv nici nu prea am timp să scriu articole pentru blog. Marius mă ajută cu dusul fetelor la grădiniţă dimineaţa şi este acolo ori de câte ori am nevoie.

În timpul liber ne bucurăm împreună, încercăm să le oferim timp de calitate fetelor. Atunci când vrem să facem o activitate, le oferim fetelor diverse opţiuni, iar ele aleg. Împreună cu Marius am stabilit o regulă de la care încercam să nu ne abatem – când promitem ceva fetelor, ne ţinem de cuvânt întotdeauna.  





Care sunt jocurile lor preferate?

Să se joace cu păpuşile, să se joace de-a grădinăritul şi să facă prostioare! Chiar mă întreabă: “Mami, avem voie să facem prostii?!”. iar eu le spun Ok, aveţi voie să faceţi prostioare mici mici”.  Şi eu am făcut nebuneli când eram mică...Până la urmă, unde e farmecul copilăriei?! Altfel ar trece uşor la telefon!


Cum stați la capitolul “jucării”? Le cumpărați lucruri la fel, ca să nu se certe între ele, sau diferite?

Încerc să le cumpăr jucării diferite. Ele sunt diferite ca personalitate şi gusturi iar eu încerc să le educ aceste diferenţe.


Dar la capitolul garderobă?

Gemenele au hăinuțe diferite, pentru că fiecăreia îi plac alte culori. Se întâmplă să le placă şi o bluză sau o fustă identică, însă eu evit să le îmbrac la fel. Le explic că aşa le încurca lumea, iar ele nu îşi doresc asta. Atunci când aleg să se îmbrace la fel îşi pun ecusoanele cu numele lor! Iar ele spun: “Ca să nu ne mai încurceeee!”. 




Hai să dăm timpul înapoi și să-mi povestești cum erai tu la vârsta fetițelor tale… Ce ți-ar plăcea să retrăiești din perioada copilăriei tale?

Sunt mezina familiei, mai am două surori mai mari, am fost foarte răsfăţată şi iubită de toată familia.  Căţăratul pe garaj şi copaci erau activitățile mele preferate.  Amintirile de la bunicii de la ţară îmi sunt cele mai dragi: alergatul cu picioarele goale pe asfaltul înfierbântat, atunci când mergeam la cules de fân cu bunica, urcatul în copaci după cireşe şi vorbele pline de tâlc ale bătrânilor satului, îmi trezesc o emoţie pură şi dor de anii aceia.


Copiii din ziua de azi au acces la foarte multă tehnologie. Care este situația la voi? Tabletă, telefon… spaima părinților din ziua de azi! Cât timp petrec ele jucându-se cu acest tip de device-uri?

Din fericire, la noi în familie sunt zile în care fetele nu se uită deloc la desene animate sau nu stau pe tableta pentru că le ofer activităţi în curte şi le îndemn să îşi dezvolte imaginaţia prin tot felul de jocuri. Fetele deja au program al lor – ştiu când trebuie să ude căpşunii, au toboganul lor în curte, se joacă în grădină, ieşim în parc cu bicicletele. Iarna e puţin mai dificil, dar şi atunci inventăm lucruri de făcut în casă: mă ajută la gătit, sunt “maestre” la jucatul cu coca de cozonac. Deja fetele scriu, numără.


Dacă mai devreme ți-am propus să dăm timpul înapoi, acum, la final… hai în viitor! Cum le vezi tu pe fetele la tale la 18 ani? Ce sfaturi le-ai da, din perspectiva experienței tale?

Nu  cred că e bine să dai sfaturi; de pe acum le învăţ şi le îndrum să  ia cea mai corectă decizie pentru ele; aşa au procedat părinţii mei cu mine şi aşa vreau să cresc şi eu fetele. Nu le forţez şi nu le oblig la nimic, le-am învăţat să îşi exprime sentimentele, să spună deschis ce simt şi ce gândesc. 

Cătălina Matei

Foto: Arhiva personală


Spune-ţi opinia

Notă: Codul HTML este citit ca şi text!
Inapoi sus