Ghid practic de distracție pentru copii și părinți în București

Bullying-ul în școală. Cauze, efecte, măsuri de combatere recomandate de specialist

21
Bullying-ul în școală. Cauze, efecte, măsuri de combatere recomandate de specialist
Dacă la grădiniță fenomenul este prezent în faza incipientă, la școală se dezvoltă drastic. Sunt sute de cazuri în care părinții își mută copiii în alte unități de învățământ pentru că au fost agresați, fizic sau verbal, de alți colegi. Iar statisticile cresc de la an la an. De exemplu, 25% dintre elevi sunt abuzaţi fizic şi psihic în timpul recreaţiilor. Cum poate fi combătut acest fenomen? Și în ce fel pot interveni părinții? Iată recomandările consilierul şcolar profesor psihopedagog Maria Dima.

Bullying-ul reprezintă un act de violență, fizică, verbală și psihică. Școala este mediul propice pentru descărcarea  de frustrări, pentru că aici copilul își poate manifesta lupta pentru putere. În școală, copilul caută un individ mai slab decât el și încearcă să-l domine și prin intermediul lui să scape de problemele sale (lovește, scoate în evidență defectele fizice, jignește și pune diverse porecle). 

Comportamentele de bullying reprezintă o încercare de a obţine ceva prin metode coercitive, prin intimidare, fiind asociată cu aşteptări de succes ale comportamentului agresiv.

În perioada 2015-2017, Asociația Telefonul Copilului a înregistrat un număr de 4.328 de cazuri de bullying. Principalele motive pentru care copiii au fost hărțuiți sunt aspectul fizic - 33,10%, statutul social -27,12%,  interesele și pasiunile - 12,18%,  situația scolară foarte bună - 8,21%, situația scolară mediocră - 7,55%, nevoile speciale sau dizabilitățile - 4,42%, etnia - 3,17%, religia - 2,14%  și 2,11% orientarea sexuală. 

Iar campania demarată de Salvaţi Copiii, anul trecut, cu privire la fenomentul de bullying din şcolile româneşti arată că 25% dintre elevi sunt abuzaţi fizic şi psihic în timpul recreaţiilor, fiind înregistrate aproximativ 8.000 de cazuri noi, în primul semestru al anului şcolar 2016-2017.


Cauzele apariției bullying-ului

Problemele apărute sunt și oglinda dezechilibrului din familie. Familiile în care există violență oferă un mediu optim pentru formarea agresorilor. Copiii își copiază părinții, bunicii, rudele apropiate. Au modele de urmat în acest sens. Din aceste considerente, violența domestică naște agresori. Copiii agresori au învăţat că a fi puternic înseamnă ca ceilalţi să se teamă de tine.

Părinţii, de multe ori, îşi umilesc copiii şi îi constrâng prin forţă să facă anumite lucruri, considerând astfel că ei fac educație. Alții pun presiune pe copii simțind nevoia de a demonstra că sunt ”cineva”.  Îi determină astfel să devină agresori pentru a stârni admiraţia.  Copilul trebuie să aibă o stimă de sine ridicată, consolidată permanent de părinţi. 


Cum depistăm și cum combatem fenomenul bullying?

Când un copil este etichetat, tachinat, batjocorit, îmbrâncit sau chiar lovit  repetitiv, este clar că asistăm la fenomenul de bullying. Ca părinți, cel mai simplu e să-i observăm pe copiii în curtea școlii, aceasta din urmă reprezintă un micro-univers social în care copiii primesc lecții de viață în afara familiei. 


Cum reacționăm? 

Indiferent dacă aveți un copil agresat sau agresor, trebuie să luați atitudine. De multe ori agresorii se pot simți victime. Un copil care nu știe să se apere poate recurge la violență.

Ca părinte, puteți interveni doar în cazul propriului copil, indiferent în ce postură se află. Neavând o jurisdicție în acest sens este recomandat să apelați la sprijinul învățătoarei, dirigintelui, profesorului, consilierului școlar, directorului, polițistului de proximitate sau Direcției de Protecția Copilului de sector.

Puteți interveni cu un ton calm, împăciuitor, la început, și apelați la un specialist din cadrul școlii pentru a sta de vorbă cu fiecare copil și să identifice cauzele declanșării fenomenului de bullying.


Ce putem face în familie?

Una dintre tacticile cele mai utile este ca toți factorii responsabili să se implice. Părinții, profesorii, elevii și personalul auxiliar trebuie să colaboreze pentru stoparea violenței.

Dacă aveți un copil în postura de victimă învațați-l să urmeze câțiva pași pentru a evita și ieși din situații neplăcute. Iată ce trebuie să-i spuneți:

  • evită să te afli în preajma colegilor violenți.
  • când te afli într-o situație critică, nu arăta că îți este frică! Arătând că ești curajos poate descuraja   agresorul!
  • gândește-te cât de valoros ești pentru mine și mulți din jurul tău pentru calitățile tale, orice om are și defecte;
  • răspunde cu un compliment pentru a-l  descuraja;
  • fă-ți prieteni pentru a te ajuta să faci față conflictelor și problemelor;
  • cere sprijinul învățătoarei, dirigintelui, profesorului, consilierului școlar pentru a găsi împreună soluții de a stopa aceste situații.


► Citește și Bullying-ul în grădiniță. Cauze, efecte, măsuri de combatere recomandate de specialist


”Violenţa este una dintre expresiile suferinţei interioare”-  Cătălin Manea


Dacă aveți un copil în postura de agresor învațați-l cum să-și gestioneze frustrările, cum să-și exprime nemulțumirile și așteptările. Iată câteva recomandări:

discuții prin care să înțeleagă postura în care se expune și să conștientizeze consecințele grave pe care le poate avea;

exemple de bună practică (în funcție de vârsta copilului puteți să-i dați exemple din viața reală sau imaginară);

exerciții pentru a-l  învăţa pe copil cum să îşi controleze propriile reacţii , aratați-i modalități acceptabile prin care poate să își exprime furia;

oferiți exemple de comportare pozitivă în situații de stres;

orientați copilul spre activităţi sportive  care să-l ajute în ase autodisciplina şi să elimine toate emoţiile negative şi frustrările;

tratați copilul cu respect.


Atenție! A fi un părinte bun înseamnă să ne ajustăm comportamentul în funcţie de nevoile copilului nostru.


Ce putem face la școală?

1. Semnalați problema educatoarei / învățătoarei / dirigintei și insistați să ancheteze cazul și să se ia măsuri.

2. Deschideți problema ca temă de dezbatere în cadrul ședințelor cu părinții (cauze, efecte, prevenție).

3. Cerți ajutorul consilierului școlar din unitatea de învățământ pe care o frecventează copilul. În cazul în care în școală nu există un consilier, solicitați ajutorul directorului unității. 

4. Dacă fenomenul se repetă de mai multe ori, solicitați conducerii școlii luarea unor măsuri disciplinare împotriva copilului care generează violența la nivelul clasei/școlii. 

Atenție! Orice sesizare pe care o faceți trebuie înregistrată. Verificați numărul de înregistrare! Potrivit legii, directorul unității trebui să răspundă solicitării în 30 de zile, timp în care demarează ancheta și ia și măsurile care se impun în urma investigațiilor. 

5. Numai în cazul în care observați că fenomenul se repetă și după sancționarea elevului și niciuna din măsurile luate nu au fost eficiente sesizați Inspectoratul școlar.

6. Dacă nici sesizările făcute la Inspectorat nu au niciun efect, mergeți la Poliție și depuneți o plângere. Nu încercați să rezolvați problema prin violență!

Din păcate, există multe cazuri în care Poliția nu se implică. Iar de vreo trei ani încoace, se tot lucrează la un proiect de lege anti-bullying. Până vând aceasta va fi pusă în aplicare, mai avem de așteptat. Pentru un părinte este îngrozitor să vadă cum copilul său este agresat de altcineva. Însă rezolvarea unei astfel de probleme tot prin violență nu reprezintă o soluție!


Spune-ţi opinia

Notă: Codul HTML este citit ca şi text!
Inapoi sus