Ghid practic de distracție pentru copii și părinți în București

Alergiile alimentare la copii. De ce analize este nevoie?

0
Alergiile alimentare la copii. De ce analize este nevoie?
Ouăle, ciocolată, unele prăjituri, peştele, drojdia, proteinele din laptele de vacă sau de soia, ţelina, arahidele, căpşunile, fructele de pădure, portocala, mărul, kiwi, nucile, roşiile pot provoca alergii alimentare mai ales în rândul copiilor mici. Care sunt simptomele? Și ce analize se impun în acest caz? Află toate detalii din cele ce urmează…

Alergia înseamnă o reacţie exagerată a organismului care se crede invadat de substanţe nocive, deşi în acest caz substanţele despre care vorbim nu sunt în mod normal nocive. De exemplu, acarienii şi polenul pot provoca, anumitor persoane, alergie. Alte persoane nici măcar nu simt prezenţa acestor factori alergeni. Organismul este construit să se apere şi să lupte împotriva „invadatorilor". Factorii alergeni sunt confundaţi, de unele organisme, cu invadatori nocivi care trebuie îndepărtaţi. Corpul începe şi produce anticorpi care în acest caz pot provoca inflamaţie şi alte simptome care afectează în principal nasul, dar şi ochii, urechile, gâtul, pielea şi gura (iritaţii).

În ce privește alergiile digestive la copii, cele mai frecvente sunt la laptele de vacă şi derivaţi, la ou (albuşul este partea cea mai alergizanta a oului), soia, glutenul din cereale, în special din grâu, cacao, arahide şi peşte.

La adolescenţi şi adulţi, cele mai fecvente alergii alimentare apar la alune, arahide, nuci, migdale, peşte şi fructe de mare şi soia. 

În cazul în care prichindelul tău suferă de o alergie digestivă există și o veste bună. Din fericire, aproximativ 70-80% dintre copii se vindeca până în jurul vârstei de 6-7 ani sau cel mai târziu în preajma pubertăţii. 

Atenție, însă! Alergia la alune/nuci/arahide şi cea la fructele de mare durează toată viaţa, în majoritatea cazurilor.


Cauzele alergiilor alimentare

Laptele de vacă

Unele studii arată că între 1% şi 7.5% dintre copii prezintă simptome ale alergiilor provocate de laptele de vacă sau de laptele praf din comerţ. La fel ca şi la celelalte alergii, sistemul imunitar are o reacţie diferită la anumite proteine ce se găsesc în laptele de vacă şi întrucât multe din produsele de pe piaţă (brânză, caşcaval şi multe altele) sunt obţinute, în anumite proporţii, din lapte de vacă, atunci ele pot provoca alergii. De exemplu aproximativ 80% din laptele praf de pe piaţă este obţinut pe baza proteinelor din laptele de vacă.

Ouăle

Proteinele din ouă, mai ales cele din albuş, pot provoca alergii copiilor atunci când aceştia sunt foarte mici, însă în cele mai multe cazuri acestea dispar până la vârsta de 5 ani. Aceste produse sunt destul de greu de evitat deoarece sunt folosite în prepararea multor tipuri de mâncare, că alimente de bază.

Peştele şi fructele de mare

Persoanele care sunt alergice la proteinele din peşte şi/sau la cele din fructele de mare nu vor scăpa niciodată de acest tip de alergie. Acestea sunt întâlnite cel mai adesea la persoanele adulte, şi mai rar la copii. Fructele de mare pot provoca mai multe tipuri de alergii.

Arahide şi alte plante ale căror fructe sunt uleiose(alune, migdale, acaju, seminţe de floarea-soarelui, susan)

Proteinele din arahide sunt considerate cei mai puternici alergeni întrucât provoacă alergii destul de severe, uneori chiar fatale. Peste jumătate din persoanele care sunt alergice la arahide, prezintă aceiaşi reacţie şi la alune, nuci, migdale, susan.

Soia şi produsele din soia

Alergiile la soia şi la produsele din soia se întâlnesc cel mai des la copiii mici. Aproximativ 30%- 40% din copii care sunt alergici la laptele de văcuţa şi la produsele obţinute din acesta, sunt alergici şi la pordusele din soia.

Grâul şi produsele făinoase

Alergiile provocate de proteinele din grâu pot îmbrăca diferite forme, şi asta pentru că grâul este folosit foarte des în alimentaţia noastră şi a copiilor noştri.


Simptomele alergiilor alimentare

- mâncărimi ce apar în interiorul gurii şi în gât( după ce a fost înghiţit alimentul);

- urticarii ce se prezintă sub forma unor umflături de culoare roşie şi ce provoacă mâncărime;

- crampe abdominale;

- ameţeli;

- diaree;

- dificulati respiratorii şi chiar şoc ( în cazurile cele mai grave).


Analize recomandate în cazul alergiilor digestive

Dacă suspectezi că prichindelul tău este alergic la un anumit aliment cel mai bine ar fi să mergi la medicul de familie, care îți va recomanda să faci un set de analize. Alergiile alimentare cele mai importante sunt cele care apar rapid după ingerarea alimentului şi se pot investiga prin următoarele teste:

Testarea cutanată de tip prick - pentru proteinele alimentare, dar nu şi pentru aditivii alimentari. Tegumentele trebuie să fie imune, fără leziuni. Acest tip de testare nu are indicaţie la cei ce au prezentat anafilaxie, căci alergenul de la testare poate el însuşi declanşa tabloul de anafilaxie. Medicaţia antialergică trebuie oprită înainte de acest tip de testare, iar administrarea de cortizon înainte de testare poate amâna testarea cu un interval de timp variabil, în funcţie de tipul de preparat cortizonic şi perioada utilizării lui.

Testarea serologică - determinarea de IgE specifice pentru proteine. Nu este influenţată de nicio medicaţie anterior folosită şi are indicaţie majoră la cei care au prezentat orice schiţă de anafilaxie. Este indicată atunci când relaţia de tip cauză-efect între ingerarea proteinei nu este evidentă şi în cazul suspicionării alergiei la aditivi alimentari. Deoarece există peste 3500 de asemenea aditivi, care conservă, dau gust şi miros alimentelor procesată industrial, se recomandă ca pacientul să ţină un jurnal alimentar.

Jurnalul alimentar - În jurnal se vor nota ora ingestiei şi compoziţia detaliată a alimentelor consumate, inclusiv a aditivilor alimentari de pe etichete, precum şi ora şi tipul reacţiilor apărute. Apoi, medicul alergolog, printr-o muncă de „detectiv”, va stabili o listă cu cele mai probabil incriminate substanţe proteice şi aditivi, care vor fi investigaţi ulterior.

Atenție! Ține cont de faptul că durează minimum 3 zile până când un aliment parcurge lungimea tubului digestiv, iar eliminarea din organism a proteinelor laptelui de vacă poate dura mai mult de o săptămână. Așadar, reacțiile la introducerea / eliminarea unui aliment pot sau nu să fie imediate.


Tratamentul alergiilor alimentare

Singurul tratament cu adevărat eficient este evitarea alimentului care produce tabloul de alergie!

În caz de anafilaxie, principalul tratament indicat când apar elementele de gravitate clinică este adrenalina autoinjectabilă, care trebuie purtată în permanenţă de către pacientul care a experimentat o asemenea reacţie. În cazul formelor uşoare şi moderate de alergie alimentară se vor administra antihistaminice orale, iar pentru formele extinse de alergie şi/sau însoţite de angioedem, corticosteroizi orali sau injectabili.

Foto: Freepik


Spune-ţi opinia

Notă: Codul HTML este citit ca şi text!
Inapoi sus