Ghid practic de distracție pentru copii și părinți în București

Ce ar trebui să știe un copil la sfârșitul clasei pregătitoare?

0
Ce ar trebui să știe un copil la sfârșitul clasei pregătitoare?
Clasa pregătitoare a fost integrată în învăţământul obligatoriu prin Legea Educaţiei Naţionale nr.1/2011 și încă prezintă multe necunoscute legate de ceea ce se petrece în clasă pe perioada primului an de studiu. Din perspectiva Legii Educaţiei, clasa pregătitoare are rolul de a pregăti un debut şcolar de calitate, propunând o abordare educaţională sistematică, destinată formării şi testării aptitudinilor şcolare ale preşcolarilor. Descoperă în articol ce lămuriri am primit de la consilierul şcolar profesor psihopedagog Maria Dima…

Iată, ce prevede legea legat de competențele elevilor mici la finalul clasei pregătitoare:

Materiile pe care le învață copiii în clasa pregătitoare sunt: Comunicare în limba română; Matematică și Explorarea mediului; Dezvoltare personală; Arte vizuale și Abilități practice; Muzică și mișcare; Educație fizică; Religie; Engleză.

Dezvoltarea fizică, sănătate şi igienă personală

Acest domeniu cuprinde o gamă largă de deprinderi şi abilităţi, dezvoltarea senzorială și cunoştinţe şi practici referitoare la îngrijire şi igienă personală, nutriţie, practici de menţinerea sănătăţii şi securităţii personale.

La sfârșitul clasei pregătitoare copilul ar trebui să posede o serie de abilități și cunoștințe cum ar fi: 

Cunoaşte propriul corp şi a posibilităţile de mişcare ale acestuia:

indică partea dreaptă – stângă pe corpul propriu (mâna dreaptă, mâna stângă, ochiul drept, ochiul stâng etc.., deplasări în direcţia indicată etc..

efectuează acţiuni motrice cu segmentele corpului, la comandă.

Menţine o postură corporală corectă:

menţine o postură corporală corectă în ortostatism (poziția verticală);

menţine o postură corporală corectă în aşezat;

menţine o postură corporală corectă în deplasare.

Utilizează deprinderile motrice fundamentale în condiţii variate:

utilizează principalele deprinderi motrice de locomoţie, în condiţii variate (mers sau alergare pe o linie în ritm diferitm, mers înapoi, cățărare, sărituri etc.);

manevrează cu relativă precizie obiecte în situaţii diferite (aruncări și prinderi cu mingea, transportul unor obiecte);

îşi păstrează echilibrul (stă într-un picior cu ochii închiși).

Utilizează deprinderile motrice fine pentru executarea unor sarcini variate:

utilizează materialele de scris fără să le deterioreze;

efectuează sarcini motrice specifice abilităţilor practice (decupeazî, lipește, îmbină materiale pentru realizarea unei lucrări etc.);

utilizează deprinderi de autoservire( se îmbrăcă şi dezbracă singur, își legă şireturile, mănâncă singur).

Manifestă conduite perceptiv-motrice în funcţie de diferite repere:

execută mişcări coordonate în funcţie de repere spaţiale (aruncă la țintă la distanță, săritură pe două picioare peste un obstacol);

îşi structurează mişcările în funcţie de repere temporale ( structuri ritmice lungi, scurte, rapide, lente);

reproduce prin acţiuni motrice ale întregului corp şi ale segmentelor acestuia forme şi fenomene naturale ( mișcarea  copacului în bătaia vântului, zborul păsărilor etc.).

 Manifestă capacităţi de efort adecvate vârstei:

parcurge diferite distanţe în tempouri impuse (plimbări în parc, deplasare spre diferite ținte);

participă la activităţi fizice variate (merge cu bicicleta, merge cu rolele, jocuri de întrecere etc.).

Manifestă comportamente de păstrare a sănătăţii şi de igienă personală:

respectă regulile de păstrare a sănătăţii (știe ce haine trebuie să le poarte în funcţie de anotimp,  se , spală pe mâini singur,  își acoperă gura când tuşeşte.);

foloseşte deprinderi de igienă personală(deţine control sfincterian, foloseşte toaleta, batista).


► Citește și Primul an de școală: 4 recomandări pentru o bună comunicare între părinți și învățătoare


Dezvoltarea socio-emoţională

 Acest domeniu vizează, capacitatea copilului de a stabili şi menţine interacţiuni cu adulţi şi copii, de a-şi percepe şi exprima emoţiile, de a înţelege şi a răspunde emoţiilor celorlalţi, precum şi dezvoltarea conceptului de sine. În strânsă corelaţie cu conceptul de sine se dezvoltă imaginea despre sine a copilului, care influenţează decisiv procesul de învăţare.

La sfârșitul clasei pregătitoare copilul ar trebui să posede o serie de abilități și cunoștințe cum ar fi:

Stabilește relaţii pozitive cu copiii de vârstă apropiată şi cu adulţii:

interacţionează în diferite contexte din proprie iniţiativă (se joacă cu alți copii fără să i se sugereze, oferă ajutor unui copil fără să i se solicite);

găseşte soluţii la unele situaţii problematice în interacţiunea cu copiii, fără a-l implica pe adult;

salută politicos când întâlneşte un adult; 

răspunde politicos când este întrebat.

Demonstrează  comportamente prosociale:

propune idei pentru dezvoltarea/continuarea unei activităţi sau pentru soluţionarea cu succes a unei sarcini în grup;

manifestă comportament de întrajutorare faţă de ceilalţi;

manifestă atitudine pozitivă faţă de persoane din diferite medii socioculturale.

 Are capacitatea de se autocunoaşte:

cunoaşte informaţii cu caracter personal (precizează data la care s-a născut, oferă informaţii despre locul naşterii, realizează desene despre el/ea, despre familie);

oferă informaţii despre propriile caracteristici (trăsături fizice, temperamentale, abilităţi).

oferă informaţii despre propriile preferinţe.

Manifestă încredere în sine:

demonstrează o imagine pozitivă despre sine;

îşi exprimă liber ideile şi opiniile, are opinii personale în legătură cu alegerea tipului de activitate, a obiectelor, a partenerilor de joc;

manifestă încredere în sine când se implică în activităţi şi în relaţii noi, spune deseori ”știu eu să fac”.

Demonstrează că are abilitatea de a-ţi satisface propriile nevoi fără a fi în dezacord şi a încălca satisfacerea drepturilor şi nevoilor celorlalţi:

manifestă grijă faţă de diferite obiecte, este ordonat, cere permisiunea să folosească obiectele altora; 

apreciază consecinţele propriilor acţiuni;

încearcă să repare/ să corecteze consecinţele acţiunilor sale.

 Manifestă independenţă a propriilor acţiuni:

rezolvă singur sarcinile şcolare;

alege varianta adecvată din mai multe posibilități;

îşi pregăteşte singur ghiozdanul; 

îşi aranjează singur lucrurile proprii.

Înţelege şi recunoaşte emoţiile proprii, precum şi emoţiile celorlalţi:

recunoaşte propriile emoţii şi pe cele ale altor persoane.

denumeşte emoţii.

înţelege cauzele şi consecinţele emoţiilor, poate explica de ce îi face plăcere să participe într-o activitate.

Exprimarea emoţională, capacitatea copilului de a utiliza emoţiile adecvat contextului social în care se află în vederea unei bune adaptări sociale:

conştientizează propriile trăiri emoţionale;

transmite adecvat mesaje cu încărcătură emoţională;

manifestă empatie.

Își controlează propriile emoţii:

aşteaptă înainte de a acţiona în anumite situaţii;

îşi controlează manifestările emoționale, nu loveşte colegul chiar dacă este provocat;

utilizează strategii de reglare emoţională adecvate vârstei, nu se supără dacă nu este solicitat la toate activităţile.


Dezvoltarea cognitivă 

Acest domeniu vizează abilităţile copilului de a înţelege relaţiile dintre obiecte, fenomene, evenimente şi persoane, dincolo de caracteristicile lor fizice. Domeniul include abilităţile de gândire logică şi rezolvare de probleme, cunoştinţe elementare matematice ale copilului şi cele referitoare la lume şi mediul înconjurător.

 1. Procese psihice de cunoaştere şi reprezentări matematice

Demonstrează  că înţelege relaţiile cauzale, temporale şi spaţiale:

folosește relaţiile spaţiale (deasupra, dedesubt, lângă, mai sus, mai jos etc. );

utilizează relaţii temporale (azi, ieri, mâine, mai devreme,mai târziu, peste puţin timp etc );

identifică relaţii cauzale (dacă..., atunci...).

Demonstrarează că știe  atributele pieselor geometrice (formă, culoare, mărime, grosime):

identifică şi numeşte obiecte care au formă de triunghi, cerc, pătrat, dreptunghi în mediul înconjurător şi în materiale tipărite;

compară obiecte după formă, culoare, mărime, grosime;

integrează formele geometrice în desene, colaje, construcţii etc.

Realizează operaţiile de grupare, ordonare, clasificare şi măsurare:

grupează obiectele după formă, culoare, mărime, grosime;

ordonează obiecte în funcţie de lungime, mărime, grosime;

măsoară proprietăţi ale corpurilor solide şi lichide, utilizând unităţi neconvenţionale (pahare, căni, găletușe, creioane, panglici) şi convenţionale (sticlă1 litru, greutăţi de 1 kg, 1 metru de croitorie etc.), proprietăţi ale corpurilor;

foloseşte unităţile de timp - zile, săptămâni, luni.

Folosește cunoştinţele despre cantitate, numere şi numărare:

estimează raporturile cantitative dintre două grupuri de obiecte prin punerea în corespondenţă;

raportează numărul la cantitate şi cantitaea la număr;

recunoaşte cifrele de la 0 la 9;

scrie elementele grafice ale cifrelor;

identifică poziţia unui obiect într-un şir de obiecte, utilizând numeralul ordinal.

Rezolvă unele probleme şi situaţii problematice, reale sau imaginare:

realizează operaţii de adunare şi scădere cu numerele naturale din concentrul 0-10;

utilizează strategii simple pentru a rezolva probleme şi situaţii-problematice utilizând concepte şi procese matematice;

comunică utilizând limbajul matematic.

 2. Cunoașterea și înțelegerea lumii

Dobândește informaţii despre mediul înconjurător prin observarea şi manipularea obiectelor:

foloseşte obiecte, materiale şi echipamente pentru a strânge informaţii despre lucrurile şi fenomenele care îl înconjoară;

colectează informaţii despre mediu, utilizând simţurile, observarea, manipularea şi conversaţia;

identifică şi descrie elemente componente ale lumii înconjurătoare, precum şi interdependenţa dintre ele;

face predicţii în baza fenomenelor observate.

Descoperă omul ca parte a lumii vii şi ca fiinţă socială:

enumeră principalele caracteristici ale omului ca fiinţă vie;

identifică asemănări şi deosebiri între oameni, animale şi plante;

prezintă condiţii specifice vieţii umane şi semnificaţia lor;

manifestă disponibilitate pentru a participa la acţiuni de îngrijire şi protejare a mediului.


► Citește și Antrenament pentru clasa pregătitoare: Ghid practic pentru părinți și copii


Dezvoltarea limbajului şi a comunicării

Acest domeniu vizează dezvoltarea limbajului (sub aspectele vocabularului, gramaticii, sintaxei, dar şi a înţelegerii semnificaţiei mesajelor), a comunicării (cuprinzând abilităţi de ascultare, comunicare orală şi scrisă, nonverbală şi verbală) şi preachiziţiile pentru scris-citit şi însoţeşte dezvoltarea în fiecare dintre celelalte domenii.

Își exprimă curiozitatea şi interesul pentru elementele din mediul înconjurător:

formulează întrebări referitoare la schimbările din jur;

exprimă alegeri/ preferinţe în timpul  unor activităţi la care participă;

alege şi desfăşoară o activitate care se potriveşte intereselor sale.

Manifestă iniţiativă în activităţi:

îşi asumă responsabilităţi;

explorează mediul, utilizând diverse strategii;

realizează planul unei activităţi;

pune în practică planul unei activităţi.

Manifestă perseverenţă în îndeplinirea sarcinii, chiar dacă întâmpină dificultăţi:

menţine concentrarea pe o sarcină, întrebare, set de indicaţii sau interacţiuni, în ciuda distragerilor şi întreruperilor;

își adaptează conduita în funcție de cerințele externe, continuându-și activitatea;

finalizează o sarcină desfășurată în etape succesive.

Manifestă imaginaţie şi creativitate în activităţile zilnice:

introduce elemente noi în activităţile cunoscute;

utilizează şi corelează materiale/ strategii în moduri mai puţin obişnuite pentru a investiga şi rezolva probleme;

creează jocuri, situații etc.;

schimbă conţinutul unor poveşti cunoscute şi introduce personaje create de el.

La Limba străină:

reacționează la salut și răspunde la o întrebare scurtă, simplă și clară;

știe numele unor obiecte;

poate învăța scurte poezii sau cântece, cu sprijinul adultului;

poate să spună în limba respectivă cum se numește, ce varstă are;

participă la jocuri de comunicare în care creează rime sau mesaje scurte.   

La Religie:

recunoaște unele elemente de bază ale credinței religioase;

observă caracteristicile comportamentale ale unui creștin, pe baza valorificării unor situații din viața de zi cu zi;

aplică unele reguli de comportament moral-creștin în contexte de viată familiară;

explică semnificația unor evenimente religioase cunoscute;

identifică unele sarbători și evenimente cu semnificații religioase, cu incidență asupra vieții familiei.

Foto: Freepik


Spune-ţi opinia

Notă: Codul HTML este citit ca şi text!
Inapoi sus